Procesul de vapori de sodiu este o tehnică de filmare pentru combinarea actorilor și a cadrelor de fundal. A apărut în industria cinematografică britanică la sfârșitul anilor 1950 și a fost utilizat pe scară largă de Walt Disney Productions în anii 1960 și 1970 ca o soluție înainte de tehnologia ecranului verde pe care o cunoaștem astăzi.. Filmările au folosit lămpi cu vapori de sodiu în fața cărora s-au făcut fotografii. Pentru a expune cele două elemente separate ale filmului, este folosită o cameră cu divizor de fascicul. Elementul principal este filmul negativ color normal, care este insensibil la lumina de sodiu, iar celălalt un film alb-negru, care este foarte sensibil la lungimea de undă specifică produsă de vaporii de sodiu.. În acest fel figurile actorilor ar putea fi combinate cu un fundal diferit și surprinse cu o mare acuratețe a culorilor într-un film final. Studioul de producție Corridor Digital a lansat un videoclip care arată o aplicație modernă a procesului de vapori de sodiu, folosind un filtru personalizat dezvoltat de Paul Debevec.